Eu iubesc marea și primăvara, și vara, și toamna și iarna. O iubesc oricând, mi-e dor de ea, de mirosul ei, de liniștea sau agitația ei. Ador să mă trezesc și s-o zăresc de după perdea chiar și-n diminețile în care plaja e goală. Îmi place să mă plimb pe plaja pustie, să-mi beau cafeaua cu ochii la ea, ascultând zgomotul valurilor, să merg în port unde doar câteva dintre restaurantele de peste vară au mai rămas deschise, dar unde știu două localuri mici unde peștele e la fel de bun și toamna, și iarna...

N-am mai scris de ceva vreme pe site, n-am nicio scuză, uneori sunt așa de indolentă că-mi vine să mă iau singură la palme. Mă mai și laud că-mi place să scriu. A fost vară! O vară care a trecut prea repede, în care, deși am promis că o sa fac niște filmări memorabile nu le-am făcut (v-am zis acum 3 rânduri că sunt indolentă), dar în care m-am distrat în „familie”.