Feeric Fashion Days Sibiu... la braț cu Tania Budi

Mă bucur uneori tare mult că am acest site pe care pot să vă împărtășesc povești despre locuri și oameni care intră în viața mea și mi-o fac mai frumoasă. Nu e un blog de modă, nici eu nu sunt chiar o bloggeriță cu experiență, zilele astea am învățat că e o meserie foarte grea, care necesită disciplină și consecvență, ceea ce eu nu am deocamdată față de site-ul meu, ocupată fiind cu treaba mea de PR care e principala sursă de venit.

Nu scriu aici despre modă deși am să vă povestesc despre Feeric Fashion Days, din punctul meu de vedere cel mai bine făcut festival de modă din țara asta. Și cred că le-am bifat pe toate. Am să și justific afirmațiile mele: în cele trei zile cât am participat la acest eveniment am văzut colecții lucrate, elaborate, nu sunt specialist, dar sunt consumator, designeri tineri și talentați din toată Europa, am văzut bloggeri și jurnaliști de modă de peste hotare, am văzut modele fragede, cu frumusețe naturală nealterată de vicii și implanturi, am cunoscut doi băieți inimoși care fac cât o armată, pe Mitichi și pe Ciprian Silași, care muncesc cu zâmbetul pe buze și calm la un eveniment ce poate să concureze lejer cu orice alt eveniment de acest gen de peste hotare.

Întâmplător am ajuns la acest festival de modă. Maria Simion, amica mea care deține brand-ul Wonderlolita m-a sunat să mă roage să-l ajut pe Mitichi, organizatorul acestui eveniment, să o aducă pe Tania Budi ca prezentator al galei Feeric Fashion Days, festival de modă care se desfășoară la Sibiu. El ne-a invitat pe amândouă, și uite așa, într-o zi ploioasă, când toamna părea că a dat brânci verii și s-a instalat confortabil în Capitală, ne-am urcat în mașină, noi două plus Ana Maria Cornea, prietena mea, și ea designer, și am pornit spre Sibiu.

Călătorie de fete... ce plăcere. Și ne-am pus muzică, și am oprit la Dedulești pe Dealul Negru unde, deși eu sunt vegetariană de ceva vreme, am înfulecat cu ele un mic, și-am râs, și-am povestit și am ajuns la Sibiu cât ai clipi. Ne-am aruncat bagajele în cameră și am fugit la Hala Balanța, o fostă fabrică dezafectată, unde la ora 22 avea loc un show de modă. Exista o aplicație care, o dată descărcată în telefon, îți spune unde au loc show-urile și la ce ore, te ajuta să găsești locațiile. Festivalul era început de marți, noi am ajuns joi seara și am ratat Natalia Vasiliev și Simona Semen care am înțeles că, sub bagheta magică a lui Alin Gălățescu, au avut niște show-uri senzaționale.

Am ratat-o și pe amica mea Maria Simion care și-a prezentat colecția în piața de fructe...

Dar am ajuns la Hala Balanța, o locație senzațională, unde se țineau și petrecerile de după eveniment, și unde pe podium curgea o perdea de apă, unde am admirat originalitatea lui Florin Surugiu și ideea originală ca, la final, să scoată pe podium o fată în rochie lungă albă, iar pe rochia ei să se joace cu proiecții. În sală lume frumoasă, fete foarte șic, deloc opulente, fine, fiecare încercând să combine piese vestimentare și accesorii astfel încât să-și contureze un stil unic, multe bloggerițe, jurnaliste de modă, sibieni cocheți pasionați de modă, care aplaudau cu respect și admirație munca celor de pe podium.

Era altceva! Și m-am simțit bine văzând că se poate, văzând că lumea viciată și ignorantă din Capitală n-a alterat și provincia. La noi, în Capitală, parcă e o corvoadă pentru invitați să aplaude după o prezentare, merg acolo de cele mai multe ori pentru că e bine să fie văzuți, să se tragă în poze la panou și să-și etaleze rochiile luate cu împrumut de la diferți designeri. Nicidecum să admire, să aplaude și să rezerve sau să cumpere ceva. Nu erau silicoane, nu era prost gust, nu erau show-uri în care defilau pe pile fata lui x și iubita lui y, nu se certa nimeni în culise, nu era competiție că x designer vrea să fie primul și y ultimul, era profesionalism, bună organizare, bună creștere, erau designeri care munciseră mult, erau modele adevărate...erau consumatori și iubitori de haine, și-n spate o echipă de doar șapte oameni, printre care cei doi noi prieteni ai mei, Mitichi și Ciprian, care zâmbind, țineau în frâu o armată de oameni. I-am felicitat și acolo și îi mai felicit o dată aici pentru că merită.

Prima seară am încheiat-o cu Tania și Ana Maria la un pahar de vin roze în Piața Mică a Sibiului, iar ce-a de-a doua zi am început-o dimineața explorând a mia oară străduțele mici și vechi din centrul orașului, cotrobăind cu Tania prin magazine de tot felul, lenevind pe terase la soare, privind casele cu pleoape care parcă clipeau la noi, admirând oamenii liniștiți, clădirile cu poveste. Seara, modelele Anei Maria Cornea au ieșit în Piața Mare din Palatul Brukenthal. A muncit mult Ana mea, a avut o colecție elaborată, fină, romantică și feminină ca ea, cu parfum de vechi și accente de nou. Ana a terminat și liceul de artă și Universitatea de Artă și Design, așadar știe ce face. Este, cu alte cuvinte, designer cu studii ca la carte. Vremea a ținut cu ea pentru că e un om bun, pozitiv care merită tot ce-i mai bun pe lume...

După show-ul ei a venit ploaia în rafale și ne-am mutat cu toții în Hala Balanța, deși în Piața Mică fusese construită o pasarelă spectaculoasă peste Podul Minciunilor pe care trebuia să defileze modelele pentru alte câteva show-uri iar pe final să cânte Direcția 5. Alungați de ploaie din piață am umplut până la refuz hala. Nimeni n-a abdicat, nimeni n-a abandonat spectacolul. Și a fost o altă seară unică, băieții de la Direcția 5 au câtat între noi, fără scenă, noi am cântat cu ei, hala a fost arhiplină...

Scriu aici și deja mi-e dor de Sibiu, pentru că e un oraș care încă mai are poveste, pe care locuitorii lui își doresc să-l țină curat și vechi, mi-e dor de Sibiu pentru că oamenii sunt amabili și zâmbesc, pentru că era soare și stăteam cu Tania la povești până la 4 dimineața, pentru că am mâncat cele mai bune gogoși și cel mai bun cremșnit, pentru că am răscolit în prăvălii cu vechituri și mi-am cumpărat niște piese superbe de decor de la un artist în ceramică, pentru că am uitat de grijile curente și m-am simțit liniștită și relaxată. A treia zi am avut ocazia să vedem și Palatul Brukenthal Avrig, unde Anca Lungu și-a dus modele să defileze pe o cărare din pădure și unde, mai apoi am prânzit într-un cadru feeric.

De la Brukental am ajuns la podul peste Cibin unde a urmat show-ul semnat Iris Șerban. E pentru prima dată în viața mea când am tânjit la propriu după absolut toate rochiile din colecție, pe toate mi le-aș fi dorit în dressing. Minunată Iris! După manej Valeria Mangani - Vice Președinte Alta Roma, Haute Couture Festival din Italia, i-a pipăit toate materialele, și-a comandat câteva piese și a invitat-o în Italia să discute despre o viitoare colaborare. Bravo Iris, pe lângă că ești un om mișto te admir din tot sufletul pentru talentul tău! M-ai lăsat mască!

Au fost trei zile la Sibiu... ca o vacanță pansament pentru suflet. Cu oameni normali, buni, talentați, cu Tania, cu Ana, cu soare și povești, cu modă, parcă am evadat câteva zile dintr-o lume viciată și vulgară în care nu trăiesc, dar pe care nu pot să n-o văd aici în Capitală, pentru că-mi intră în ochi fie că vreau, fie că nu. Mulțumesc băieților pentru invitație!

înapoi la partea de sus

Acest articol este proprietatea www.monicavlad.ro si este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrala sau partiala a continutului se poate face doar cu citarea sursei.
  1. Noutati
Urban Decay #Urban Story
Cam asa arata o dimineata perfecta!
Cătălin Botezatu are un fin minunat.        ALEK NICOLAS, bun venit în familia noastră!
Garden party între prieteni, la clinica Dr. Felix Hair Implant
Anca Nedea Pavel, femeie de afaceri, General Manager Hotel IAKI
Lansare colectia Clara Rotescu Rooms Cafe / Personal Branding

Cautare

© 2014 Monica Vlad. Toate drepturile rezervate.