Cocalar urban style sau cum ne-a tepuit Dan Ciotoi
- Scris de Monica Vlad
- Trimite prin e-mail
Anul asta nu l-am inceput cu bilanturi, nici cu mari planuri, am zis sa curga cum vrea el. Ne-am propus in schimb sa ne distram, sa radem mult, oricum, oricand, oriunde. Sa nu mai cautam nod in papura cand iesim undeva, sa nu mai strambam din nas ca e mancarea acra si ospatarul stirb, sa le luam totul in ras si caterinca sa fie motto-ul nostru in viata. Zis si facut!
Ne-am strans gasca mare, frumoasa, de oameni cool si pusi pe distractie, ne-am luat din timp bilete la Dan Ciotoi si Formatia Generic, caci toti aveam amintiri cu “S-a rupt lantu de iubire”, “Frate, frate...fratioru meu”, eu eram nostalgica dupa “Se marita Mona mea” si hai sa radem nene. Nu ca era vreunul fan Ciotoi, sa ne intelegem, nici ca ascultam in masina muzica de gen, dar ni s-a parut noua, in nebunia noastra fara margini, ca ar putea sa fie cea mai caterinca seara de inceput de an. Sa va mai zic ca ne batea gandul sa ne facem tricouri cu Ciotoi si sa cautam blugi pyramid sa ne imbracam? Nu va mai zic! Bine ca n-am investit in outfit-uri ci doar in bilete ca azi scriam si mai frustrata. Ajungem la locatie, masa buna, cu vizibilitate maxima spre scena, domnul Ciotoi acolo, cu staff-ul lui, toata orchestra de oachesi, noi pac, direct pe el, sa facem poze.
Ma ia omul in brate, ma pupa cu foc, eu il salut de zici ca-l cunosteam de-o viata, el entuziasmat, eu convinsa ca am poza vietii mele, toate bune si frumoase! Seara debuta exact asa cum era planificat! Ras si caterinca. Ajunge si Mitrea, un amic al nostru care se bate in cusca, fuge de la antrenament, pe ultima suta de metri, ajunge si Stelu, alt amic al nostru care are trupa de cabaret, tot pe ultima suta de metri ca avusese spectacol, fug oamenii de la treburile lor, ne asezam frumos, si vine miezul noptii cand Ciotoi si ai lui urmau sa presteze.
N-o mai lungesc, Ciotoi se cearta cu aia de la Beraria H si nu mai vrea sa cante! Pritena noastra Meme il suna, ii da mesaj, “boss, maestre ce faci?”... “din pacate nu mai cant!”. Ba Ciotoi esti nebun? Cum sa ne strici tu noua seara? Cum sa te asteptam noi pe tine 4 ore? Cum sa ai sansa vietii tale sa vina 1500 de oameni sa rada si sa se distrezi si tu sa-i dezamagesti asa... Pai tu stii ca ti-am repetat cantecele de pe youtube o saptamana ca sa facem backing vocals?
Varianta Ciotoi: “n-am contract, nu mi-au dat banii, nu m-au lasat sa filmez show-ul”! Varianta Beraria H: “cand au vazut atata lume au crescut pretul!”
Varianta nostra: sunteti de mare rahat si unii si altii, ala ca a ratat sansa lui de a canta la asa un public misto, 1500 de oameni nene, nu cred ca a avut in viata lui sansa asta, ca eram numai spalati si educati in berarie, d-astia misto pusi pe distractie. Aia de la Berarie ca n-au avut contract, ca daca aveau dadeau avans frumos, clauze, etc... iesea treaba. Si nici n-au avut stiinta de a negocia cu Ciotoi, ca daca ne trimitea pe noi, gasca de selfie-isti care se pozase cu el, asa il impresionam de canta si-n parcare gratis... S-a lasat cu bere gratis si cu Max Dragomir & band-ul lui, pe care, vorba unei alte prietene, “cred ca il tin in parcare intr-o masina de rezerva si-l scot la nevoie”... care canta prost, prost, prost piesele lui Stefan Banica Jr. si ale altora. S-a lasat si cu huiduieli, dar cu multa bere gratis care a mai calmat spiritele.
Noi am plecat! Fara Ciotoi viata e pustiu!