Povestea pseudovedetelor mele triste

I-am luat apărarea acestui om pentru că știu că e nevinovat, pentru că apreciez curajul lui de a-și face dreptate pe cale legală, apreciez că nu-și lasă anii lungi de muncă și studiul, cariera, călcată în picioare de un om fără o ocupație reală, care nu știe cum e să muncești ca să-ți câștigi banii, care nu știe că circul și expunerea mediatică nu fac deliciul vieții oricui. Marek Vâlcu e conferențiar la UMF Carol Davila, Marek Vâlcu lucrează la Chirurgie plastică și reparatorie la Spitalul de Urgență Floreasca, Marek Vâlcu a făcut foarte mult bine în viața asta a lui unor oameni care au venit cu membrele amputate în pungi cu gheață. Marek Vâlcu nu e doar un domn care pune țâțe. Marek Vâlcu se considera pregătit să răspundă în fața Colegiului Medicilor sau a instanței pentru orice gafă medicală de care e acuzat.

Revolta mea s-a născut din faptul că trăim o perioadă în care se poartă șantajul mediatic, trăim o perioadă în care oricine poate să denigreze pe oricine la televizor fără o probă reală, fără un act doveditor, iar nefericitul căzut în poveste e aproape obligat să se scuze, să motiveze, să-și folosească dreptul la replică... nu are încotro. Altfel, anii lui de muncă, imaginea lui, sunt făcute praf în câteva emisiuni.  E și media complice aici, e o legislație ambiguă care scuză publicația sau emisiunea pentru inepțiile pe care le debitează un subiect sau invitat. Pentru injuriile pe care le aduce. Nu mă refer aici doar la povestea trăită de Marek. Au fost zeci de povești de acest fel. Zilele trecute mi-a scris Carmen Șerban pe facebook. Așa mi-am amintit cu greață și de povestea în care o femeie a venit la tv să spună despre fata asta că e lesbiană, cum femeia asta, care are de cântat, a fost nevoită să vină să plângă, să se scuze... Mă uitam în toiul acestui scandal cu dr. Vâlcu la o emisiune unde era invitată Pamela de România, pe numele ei real Simona Trașcă (au și niște nume caragialești fetele astea), și ea acuzând fără dovezi sau acte medicale care să susțină afirmațiile că a avut probleme după o operație făcută de chirurg, care declara cu nonșalanță: „Eu n-am vorbit până acum de tine, și n-o fac ca să apar la televizor, că dacă voiam să apar la televizor mă cuplam, mă dezbrăcam...”. M-am înfiorat conștientizând cât de facil le este fetelor ăstora să apară pe posturle tv cuplându-se și dezbrăcându-se, sau acuzând fără dovezi, cum au învățat ele rețeta perfectă de a ajunge celebre fără să aibă o profesie reală, o calificare, un serviciu, o motivație pentru a fi numite persoane publice. E revoltător! Unde se duc fetele astea când se trezesc dimineața, care e serviciul lor, afacerea lor? Canapeaua și facebook-ul! Stau boite toate cu buzele flencănind și genele fluturând fie pe canapeau de acasă, fie pe cea de la televizor și fie agață pe facebook, fie țes intrigi. Din când în când, defilează pentru 100, maximum 200 de lei, în calitate de modele vulgare și fără nicio legătură cu noțiunea de manechin, prin cluburi îmbrăcate cu niște chestii care n-au nicio treabă cu noțiunea de haine. Aș vrea să le văd pe femeile astea goale și lipsite de substanță, a căror viață se petrece pe canapele, la 50 de ani. Când buzele se vor lăsa, fețele se vor prăbuși, pentru că au fost injectate din fragedă pruncie, sponsorii se vor face nevăzuți... Dar până atunci aș vrea ca fiecare om care a muncit pentru cariera lui  să ia atitudine atunci când aceasta este blamată de astfel de personaje, să nu-și caute dreptatea tot la tv ci în instanță. Doar așa fetele astea vor învăța să-și măsoare vorbele pe care le scuipă printre buzele care scârțâie de atâta acid hialuronic. Au ele habar cum e să te trezești la 8 să muncești până la seara ca să plătești facturi, salarii, să întreții o famile, să plătești studiile unui copil? Cum e să ai răspunderea unor angajați sau a propriului job? Aș vrea să facă un exercițiu de imaginație, să își imagineze că de mâine nu mai există decât TVR și România liberă, ca înainte de Revoluție, cum și-ar umple ele ziua? Unde ar lucra? Unde și-ar vinde poveștile ieftine și neargumentate? Cine le-ar mai pune extensii și gene gratis, că sunt vedete tv? Cu ce și-ar plăti manichiura, coaforul, că nu mai e barter? Pierdute într-o viață tristă și fără substanță, fetele astea, multe dintre ele frumoase la chip înainte de a-și umfla buzele până la refuz, trăiesc fără o perspectivă, fără dorința de a excela într-un domeniu, fără provocarea de a fi mai bun în ceea ce faci, fără să facă exerciții de reinventare, fără a trăi provocarea de a pune bazele unei afaceri, fără a gusta din bucuria unei reușite pe cont propriu. Trăiesc pe canapele și pe internet, numărând pozele cu sâni goi și articolele de scandal, bărbații care au fost și au plecat din viața lor, sperând mereu la un nou proiect tv în care publicul să râdă de neștiința, de vulgaritatea și de suficiența lor. Ce trist!